TOLERANŢĂ, OBIŞNUINŢĂ SAU INDIFERENŢĂ

Fenomenul prostituţiei este întâlnit la nivelul oricărui oraş într-o formă mai mult sau mai puţin evidentă. Accesul la internet a conferit fomenului o altă dimensiune mai greu de controlat de către autorităţi, dată fiind imensitatea spaţiului virtual care facilitează racolarea şi vânzarea serviciilor sexuale publicului amator.
Adevărat este faptul că fiecare are dreptul de a decide asupra propriei cariere în viaţă, tragic este că prestatoarele de servicii de acest gen încep de la vârsta minoratului.
Dacă ar fi să ne gândim la cauze unele sunt extrem de evidente, precum: lipsa banilor, famili destrămate şi dorinţa unui trai mai bun, uşurinţa câştigului uneori semnificativ, lipsa de educaţie, influenţa anturajului, etc. Acestea sunt câteva dintre cauzele de care sunt conştiente chiar şi domnişoarele ce „lucrează” în domeniu. Ceea ce puţin ştiu ele sunt riscurile acestei „profesii”. Dar, oricum societatea actuală are prea multe probleme cu care să se confrunte decât cele legate de prostituţie care, de nenumărate ori, a fost asociată cu transmiterea diverselor boli, unele chiar fără tratament, şi posibilitatea de vindecare, traficul de droguri, violenţa.
Dincolo de polemica anterioară interesant ar fi de ştiut ce se poate face concret şi nu numai de către instituţiile de la nivel local, ci şi cu participarea membrilor societăţii. Pentru că se crează un sublim cerc vicios bazat pe imagine şi prejudecată astfel: mulţi trec pe lângă astfel de profesioniste, le privesc direct sau pe furiş, chicotesc pe seama lor, pe scurt se amuză de situaţie, iar dacă sunt întrebaţi, în diverse conversaţii mai mult sau mai puţin oficiale, despre fenomen şi reducerea acestuia, devin oratori desăvârşiţi cu pledoarii şi lecţii de morală bine puse la punct.
Un alt aspect este cel legat de „cererea de piaţă”. Fără cerere ar exista oferta atât de diversificată pe acest domeniu?
Concret însă ce se face sau ce se poate face pe viitor măcar, plecând de la premisa că din ce în ce mai multe minore devin adeptele acestei practici, iar reducerea acestui fenomen ţine şi de alte modalităţi de intervenţie decât cele bazate pe aplicarea legii?